Cand terapeutii Bowen vorbesc despre un tratament ce permite organismului sa se intoarca la “tiparul” original ca principiu de organizare, se naste intrebarea – catre ce anume se reorienteaza organismul, cand si cum a aparut acest tipar original?

Osteopatii au consemnat de mult timp ca fortele ce modeleaza dezvoltarea embrionara continua sa se exprime pe parcursul intregii vieti, iar daca terapeutul reuseste sa realizeze conectarea la acestea, organismul va incepe sa se reorganizeze in concordanta cu principiile lor.

James Jealous, un osteopat ce preda in Statele Unite ale Americii, scria recent: “Tiparul si functiile originale se regasesc in fluidele embrionare. Matricea originala este o forma ce se regaseste in toate formele de viata, in jurul careia se organizeaza activitatea celulara si moleculara, formand tiparul original, creat de Marele Maestru.”

Acest principiu necesita unele explicatii. Jealous vorbeste despre o forta organizatoare, localizata in fluidele embrionare – nu neaparat tinand de genetica. Este interesant de remarcat ca numerosi embriologisti eminenti, dintre care Bleschmidt si Japp van der Wal, au pus la indoiala actualul curent de gandire cu privire la rolul geneticii in determinarea evolutiei noastre structurale si psihologice. Daca se analizeaza cu atentie primele zile ale formarii embrionare, se observa un eveniment extrem de interesant.

La momentul conceptiei, are loc contopirea ADN-urilor mamei si tatalui, pentru a se forma o celula unica. Dupa un moment de calm, apare imediat divizarea celulara rapida, ce are loc in stratul exterior, in zona transparenta. In jurul zilei a 15-a, un alt eveniment semnificativ are loc: se stabileste o linie de mijloc primara, sub forma unei scizuri, in cadrul embrionului in formare. Aceasta prima linie mediala este numita “linia primitiva” si isi incepe calatoria ascendenta catre inima embrionului, de la nivelul unde mai tarziu, se vor dezvolta coccisul si osul sacral la adulti. Ce anume initiaza acest proces, ramane inca un mister, dar formeaza baza in jurul careia se auto-organizeaza intregul organism. 

Jaap van der Wal numeste aparitia liniei primitive “degetul lui Dumnezeu”. Daca se priveste o inregistrare filmata a acestui eveniment, primul lucru care iti vine in minte este desenarea unei linii, cu degetul, pe nisip. Pentru inceput, se stabileste un sistem de referinta pentru fata /spate, stanga /dreapta si sus/jos. Linia primitiva este numita “organizatorul embrionar” pentru ca realizeaza un plan de baza al corpului. Diferite nivele ale liniei primitive determina dezvoltarea diferitelor zone ale corpului. Spre exemplu, partea superioara va forma inima, creierul si ochii, partea de mijloc va forma intestinele si trunchiul, iar partea inferioara organele interne si tubul neural. Prin raportare la dreapta – stanga, determina, spre exemplu, ca ficatul este localizat in partea dreapta, stomacul in stanga si ca apexul inimii este orientat spre stanga. Linia primitiva este un mister pentru embriologisti – s-a demonstrat ca grefarea liniei primitive poate duce la aparitia unui intreg ax secundar, in jurul caruia se vor organiza celulele. 

Ce este interesant pentru noi, terapeutii Bowen, este importanta liniei primitive in dezvoltarea oaselor, muschilor, organelor si tesutului conjunctiv. In timpul aparitiei sale, aceasta genereaza 3 foite embrionare distincte din epiblast – endoderm, mesoderm si ectoderm. Mesodermul va forma somite in jurul celei de-a 20-a zile, cand acestea apar de o parte si de alta a liniei mediane. Aceste somite vor forma ulterior vertebrele si mugurii membrelor superioare si inferioare. Multi terapeuti Bowen au remarcat forta primelor doua miscari Bowen (stoperii inferiori). Este interesant de urmarit senzatiile pe care le are pacientul, doar dupa efectuarea acestor doua miscari. Multi vor raporta senzatii de caldura sau o forta ascendenta de-a lungul coloanei vertebrale. 

Acest aspect este foarte interesant, pentru ca aceste senzatii corespund exact dezvoltarii embrionare, ca si cum aceste forte ar fi inca prezente in corpul adultului. In termeni embriologici, ceea ce se intampla este ca dupa aparitia liniei primitive, linia mediala se infasoara inspre interior, pentru a forma tubul neural, din care ulterior se va forma creierul, maduva spinarii, sistemul nervos autonom (simpatic si parasimpatic) si creasta neurala

Celulele din creasta neurala sunt foarte interesante pentru ca acestea migreaza catre diferite zone ale corpului, pe durata de dezvoltare embrionara. Spre exemplu, acestea ajuta atat la formarea membranelor interioare ce inconjoara creierul si maduva spinarii (in particular, membranele pia mater si arahnoida) cat si la formarea invelisului de mielina al nervilor. La procedura pentru coccis, miscarea se executa exact peste membranele dura, arachnoida si pia mater, acestea fiind atasate de coccis sub forma de terminatii filamentare – unicul loc din corp unde aceste trei straturi de membrane se intalnesc. Datorita intalnirii celor trei membrane – dura, arachnoid si pia mater, se transmite un impuls extrem de puternic, de-a lungul coloanei vertebrale, catre craniu. 

Dezvoltarea embrionara a tesuturilor este foarte importanta in studiul durerilor. Exista fenomene specifice recunoscute, spre exemplu cineva ar putea avea dureri in umarul drept ca rezultat al unor probleme ale vezicii biliare. Acest aspect este un rezultat direct al embriologiei, al dezvoltarii mesodermului, endodermului si ectodermului. O alta consecinta a dezvoltarii embrionare este faptul ca alimentarea cu sange si inervarea tesuturilor sunt inexorabil legate, datorita provenientei lor din acelasi tesut embrionar. Atat vertebrele L4, cat si C7 sunt extrem de semnificative pentru maini si picioare, deoarece la aceste nivele ale coloanei apar “mugurii” din care se formeaza mai apoi membrele superioare si inferioare. Aceste nivele sunt uneori denumite linii de mijloc axiale. 

Cand vorbim despre accesarea memoriei unui tesut, a fortei organizatoare de la nivelul profund embrionar, vorbim despre memoria celulara, in special in fluide si in lichidul cristalin al tesutului conjunctiv al fibrelor de colagen. Dezvoltarea embrionara a fibrelor de colagen este fascinanta, deoarece porneste in mesoderm (stratul dintre ectoderm si endoderm)ca fibrila numita recticulina, care se diferentiaza pentru a forma diferitele feluri de tesut conjunctiv din corp, dupa care infuzeaza toate straturile de ectoderm si mesoderm. Cu alte cuvinte, se insereaza in tesuturi in intregul corp. 

Colagenul, s-a demonstrat stiintific de catre Mae Wan Ho si altii, retine memoria si este extrem de bine adaptat pentru a inregistra noi experiente. Este prin stimularea fasciei, sa permitem, intr-un anume fel, corpului sa acceseze si sa se reorienteze catre aceste forte de comanda embrionare, aflate in colagen, la nivel celular? Din observatiile clinice, se pare ca un astfel de proces are loc, cu siguranta.

Rozalia Ionică - terapeut Bowen Timișoara 

Este un antioxidant prezent in diverse fructe, legume si plante, insa cea mai mare cantitate de resveratrol este continuta de radacina plantei Polygonum cuspidatum, originara din Japonia. Planta respectiva insa nu poate fi consumata in stare naturala, pe cand coaja si semintele de struguri rosii, afinele, murele, orzul verde, merisorul si arahidele sunt surse de resveratrol comestibile si la indemna. 

Totusi, pentru a asimila cantitatea zilnica de care organismul nostru are nevoie, ar trebui sa mancam cateva zeci de kilograme de fructe pe zi. In vechime, femeile isi curatau pielea cu suc proaspat de struguri in loc de lapte demachiant. Efectul obtinut era mai mult decat acela de simpla curatare a pielii. Tenul devenea hidratat, iar pistruii si petele maronii produse de soare erau atenuate. Si mai mult, trecerea timpului era mai blanda cu femeile care foloseau in ritualul lor zilnic de ingrijire a pieleii sucul de struguri. Secretul acestor beneficii era resveratrolul, super antioxidantul, intrat acum in categoria ingredientelor de lux in lupta cu imbatranirea.

De proprietatile resveratrolului continua sa se bucure femeile din intreaga lume care administreaza suplimente naturale cu acest antioxidant, in cantitati optime, pentru ca efectele sa fie vizibile. Efectul antiaging al resveratrolului nu se reduce doar la beneficiile pentru piele, ci se extinde si la intreg organismul. Mai mult, administrarea de resveratrol are efect reversibil si asupra obezitatii si creste capacitatea celulelor de a isi folosi energia. Acest lucru este posibil datorita faptului ca resveratrolul actioneaza asupra genei SIRT 1, responsabila de longevitatea si de energia organismelor vii. 

Mai mult, el actioneaza si asupra mitocondriilor, denumite și „uzine energetice”, fiindcă ele contin enzimele oxido-reducatoare necesare respirației celulare si consumului de energie. Resveratrolul are un efect pozitiv si in cazul astronautilor care sufera din cauza efectelor negative ale lipsei gravitatiei. Un studiu realizat in laborator arata ca resveratrolul ar putea fi o solutie pentru astronautii care stau luni de zile in lipsa gravitatiei, deci implicit si a persoanelor imobilizate la pat. Trebuie mentinut ca suplimentele naturale asigura cantitatea optima! 

Toate vitaminele hranesc celulele si au rol antioxidant, dar resveratrolul poate neutraliza radicalii liberi si, implicit, poate preveni o mare parte din procesele de distrugere celulară, care conduc la aparitia semnelor imbatranirii, la nivelul tuturor organelor din corp si care lasa un teren propice pentru boli. Exista diferite suplimente ce au la baza resveratrolul impreuna cu alti antioxidanti precum vitamina C, cuercitina si extract de ceai verde, cu puternic efect antiimbatranire si de protectie a sistemului cardiovascular. 

Actiuni: 
♠ Conferă o protectie deosebita materialului genetic nuclear (ADN), ferindu-l de mutatii. 
♠ Este singurul antioxidant care actionează direct pe gena Matusalemica (sau ”gena longevitatii”) avand capacitatea de a creste durata şi calitatea vieţii. 
♠ Are calitatea de potenţator de efect (bioflavonoid) pentru toate mineralele si vitaminele, amplificand efectele acestora de zeci pana la sute de ori. 
♠ Are un potential antioxidant de 50 de ori superior vitaminelor C şi E.
♠ Este de 10-20 de ori mai puternic decât vitamina E în protecţia antioxidativa a colesterolului LDL (colesterol rau). 
♠ Este un vasodilatator arterial
♠ Se opune expansiunii fibroase a cicatricei post-infarct miocardic. 
♠ Incă din 1985 se ştie ca are efect anti-trombotic, adica are capacitatea de a inhiba agregarea plachetară indusă de trombină şi ADP (Kimura). 
♠ Imbunatateste elasticitatea articulatiilor, stimuland sinteza fibrelor de colagen, atat la nivel articular, cat şi la nivel epidermic (piele - avand şi un rol cosmetic antiimbatranire); preîntâmpină ridarea şi imbatranirea pielii, mentinandu-i elasticitatea. 
♠ Are efect preventiv si protectiv fata de boala Alzheimer prin blocarea proteinei NF-Kb, împiedicând astfel distrugera neuronilor. 
♠ Exista studii încurajatoare referitoare la potentialul terapeutic al resveratrolului si in alte boli neuro-degenerative. 
♠ Mareste toleranta la efort, inbunatatind astfel performantele fizice si psihice. 
♠ Se comportă şi ca un hormon fito-estrogen (adica estrogen vegetal): cel mai puternic fixator de calciu și vitamina C in oase (alaturi de exercitiul fizic), prevenind şi combatand eficient osteoporoza; conferă protecţie vasculară majoră, chiar şi la barbaţi; combate tulburările de climacteriu (menopauza); ajută la regularizarea ciclului menstrual şi se opune manifestarilor dismenoreice (ciclu neregulat/intarziat); chiar administrat in exces, resveratrol confera protecţie impotriva cancerului de san si col uterin; protejeaza celulele nervoase impotriva efectelor devastatoare ale stresului, marind durata de viata a acestora; creşte eliminarea renală a acidului uric, prevenind acumularea sa şi riscul de a dezvolta guta sau litiază urica.

Produse românești pe bază de resveratrol găsiți aici http://www.phenalex.ro/antioxidantii/ 

♣ Cel de al saptelea nivel este cel al spiritualitatii. Spirit inseamna flacara, o flacara a constiintei. Sensatia aceea ca noi existam, ca suntem vii, ca traim, este data de acest spirit al nostru, al fiecaruia. Spiritul nostru foloseste mintea si corpul pentru a se cunoaste pe sine complet, pentru a fi complet accesibil, in forma sa umana. Acest nivel de evolutie este cel pentru care cuplul exista. Pare ceva de ordinul paranormalului, dar pentru cineva interesat de ceea ce inseamna dezvoltare si evolutie, acest nivel este tinta. 

Cuplul exista ca sa ne ajute sa urcam la acest nivel. Altfel cuplu nu isi are rostul! Ar fi prea putin sa formam cupluri doar pentru perpetuarea speciei. Perpetuarea speciei nu este un caz imperativ la rasa umana, din contra, formarea unui cuplu tine de evolutia spirituala. Relatia de cuplu este o metoda de evolutie, partenerul reprezentand oglinda noastra. Nu putem alege un partener decat daca are cam acelasi nivel de evolutie cu al nostru. Iar evolutia se face mai rapid cand avem o oglinda in care observam tot ce ne displace la noi si in noi. Deoarece exact lucrurile care ne deranjeaza la partener sunt de fapt propriile noastre lectii, doar ca oglinda le deformeaza si nu ne spune clar “vezi ca aceasta e lectia ta!”. Ar bine ca atunci cand ceva ne deranjeaza la partener, sa incercam sa ne vedem pe noi insine prin ochii partenerului. Astfel ne putem da seama de propriile lectii, de propriile etape in evolutia noastra.


♣ A patra lectie in evolutia relatiei este iubirea. Aceasta lectie poate fi invatata doar daca ni le-am insusit macar partial pe primele trei. Doar dupa aceea putem spune ca incepem sa iubim. Cu cat am invatat mai mult din lectiile anterioare, cu atat mai mult putem activa lectiile superioare. Asadar, daca cineva nu a invatat deloc lectia 1, pur si simplu, lectiile 2, 3, 4 si celelalte nu exista inca. Daca am invatat insa jumatate din prima lectie, atunci avem acces macar la jumatate din lectia a doua, dar inca nu avem acces la lectia a treia, decat daca am inceput sa invatam cat de cat din a doua lectie. Pentru a avea acces la iubire e nevoie sa avem incredere in noi insine macar un pic. In schimb, daca avem pe deplin incredere in sine, atunci si lectia iubirii este pe jumatate invatata. 

Iubirea este opusul sentimentului de teama. Iar un om care are incredere in el, nu se mai teme. Astfel, avand increderea de sine, se pun bazele iubirii, deoarece teama este eliminata (teama de abandon, suferinta etc.). Lectia iubirii se prezinta sub variate forme in cuplu, uneori este iubire neconditionata si nelimitata; alteori compasiune; tandrete sau chiar liniste sufleteasca. Exista si capcane la aceasta lectie si anume aparitia confuziei intre “a avea nevoie” si “a il iubi” pe celalalt. Cand zicem ca avem nevoie de cineva, inseamna ca ne lipseste ceva, nu ca avem deja acel ceva, insemnanad ca suntem inca la lectia a doua. Doar cand suntem constienti ca nu conteaza decat iubirea pe care noi o simtim pentru celalalt si ca putem sa ne iubim partenerul orice ar fi, atunci chiar suntem la lectia a patra. 

♣ Aceasta lectie, a cincea, este despre puritate si constiinta. Cand incepem sa simtim cu adevarat ce inseamna iubirea de la lectia anterioara, incepe sa se intrevada si acest nivel de puritate si constiinta. Cei doi parteneri se vad unul pe celalalt ca niste suflete pure si nu ca persoane, masti ale sufletului (“persona” inseamna “masca” in limba greaca). Pe acest nivel vedem dincolo de chipul partenerului, vedem direct sufletul sau. Acum gandirea noastra nu mai este interesata de lucrurile marunte ale existentei, deoarece fiecare problema materiala sau sociala pe care le-am avea, le rezolvam rapid si fara vreun efort considerabil. Aceasta lectie e legata de frumusetea vietii, de filozofie si apare doar dupa ce lectiile anterioare sunt rezolvate. 

Pe acest nivel de dezvoltare, partenerii isi traiesc viata dupa reguli scrise si gandite de ei, in acord cu principiile lor de viata, fara sa mai fie influentati de regulile societatii. Cei doi parteneri au propria lor lume in care traiesc, pentru ca au cucerit deja orice tinea de lumea inconjuratoare, nu au nici o problema sa se impuna in lume, nu au nici o problema de incredere in sine, nici o problema de teama de abandon sau de teama ca ceva ii pune in pericol. Pentru ca deja s-a depasit nivelul ei au in permanenta iubire unul pentru celalalt. Metaforic vorbind, pe acest nivel de dezvoltare personala traiesc oamenii care au “adus raiul pe pamant”. 

♣ A sasea lectie de evolutie in cuplu este intelepciunea. Cand cuplul a ajuns la lectia de nivel sase, partenerii au inteles ca sufletul e etern, ca nu exista moarte, ca dincolo de viata aceasta exista ceva misterios si ca evolutia nu inceteaza odata cu moartea. Deja toate celelalte niveluri anterioare sunt complet activate, iubirea este foarte intensa, cei doi parteneri isi simt nu doar corpurile, ci si sufletele, iar gandirea lor este acum condusa de dorinta de evolutie si de a intelege misterele vietii si mortii. Ei doi stiu ca o sa fie tot timpul impreuna, ca nu ii desparte nimic, ca materia e o aparenta, ca totul e energie. Acest nivel este cel despre care se vorbeste in religie ca fiind cel al mantuirii, cand un om a intrat in imparatia cerurilor si are acces la toate, la fericire si eternitate. (Va urma)


♣ Prima lectie importanta pe care o avem de invatat intr-o relatie de cuplu este independenta. Daca suntem dependenti de partener, ajungem sa fim ca o povara care atarna pe umerii sai dorindu-si sa ne dea jos. Pe primul nivel de dezvoltare personala este capacitatea noastra de a ne descurca, de a avea grija de noi singuri, de a supravietui in mijlocul lumii. Intotdeauna cautam o persoana cu care sa formam un cuplu in functie de lectiile pe care nu le-am invatat inca cu speranta ca cealalta persoana sa aiba invatate acele lectii care noua ne lipsesc. Din punct de vedere al evolutiei, acest lucru inseamna sa trisezi, nicidecum sa evoluezi. 

♣ A doua lectie pe care incercam sa o trisam in relatia de cuplu este acceptarea de sine. Cautam un partener care sa ne accepte asa cum suntem. Doar asa ne simtim iubiti, doar asa ne simtim doriti si doar asa simtim ca suntem importanti si valorosi. Daca nu gasim aceea persoana care sa ne vada extraordinari, minunati, atunci nici noi nu ne consideram importanti si extraordinari si, pur si simplu, nu ne acceptam. 

Ce anume ne dorim de la partener?! In general, dorim sa ne respecte (tot acceptare e!), dorim sa ne iubeasca (adica tot sa ne accepte asa cum suntem!), sa ne faca fericiti(e). Dorim ca partenerul sa ne faca temele pe care noi singuri nu le facem in/ pentru evolutia nostra. In cazul in care nu le face, ne simtim abandonati. Bineinteles ca si partenerul(a) isi are propriile lectii de invatat. Astfel, ca fiecare va cere unul de la celalalt sa indeplineasca niste lectii de viata pe care noi singuri nu le putem indeplini. In momentul in care unul dintre parteneri isi da seama ca celalalt nu are “lectiile facute” pur si simplu se indeparteaza, relatia incepand sa se rupa. 

♣ A treia lectie a relatiilor este increderea de sine. Nu avem incredere in noi insine, asa ca ne dorim sa avem incredere in celalalt. Iar cand celalalt ne inseala increderea, e dezastru! Nu ne deranjeaza ca nu avem incredere in noi, dar ne deranjeaza ca nu putem sa avem incredere in celalalt. Este efectul de oglinda, ganditi-va! Dupa ce fiecare dintre noi si-a dezvoltat propria sa incredere de sine, nu vor mai exista probleme de acest gen in cuplu. Acest nivel de dezvoltare este cel al personalitatii, al afirmarii, al puterii interioare. Aici este si lectia certurilor in relatii. Cand apar certuri intre parteneri, inseamna ca au probleme amandoi cu aceasta lectie a increderii in ei insisi. Cearta are scopul de a il “pune la punct” pe celalalt. Cel care se cearta doreste de fapt sa il controleze pe celalalt, nici macar nu conteaza cine porneste cearta. Ca sa existe o cearta, e necesar sa fie doi oameni care nu si-au invatat lectia acestui nivel. Cum? Simplu... nu ne putem certa cu un zid, decat cu o oglinda, cu cineva care are exact aceleasi probleme de incredere. (Va urma)